2. The Pirpiruna/Paparuda custom
If after the day of St. Thomas, April 21, it does not rain for three weeks it is very serious for the crops and meadows, because the early summer rains are most important for their proper development. Then a girl, usually a poor girl or a gipsy, is taken and stripped and then dressed in leaves and flowers and mede to walk in procession through the village. The girls with her sing suitable songs and she herself dances. As she passes the houses people throw water over her and wet her thoroughly. The song usually sung is the following or some variant of it:
Our grandfather Dumitru Caragiu ("Papu") (1904-1987) used to sing this song. Born in Hrupistea (Greece), he was a shepherd in Pindus for about 20 years. He was an excellent storyteller (used to listen to him for hours when he recited the Odyssey in minute detail) as well as a very good Sirtaki dancer and was fluent in both Greek and Turkish (he impressed the late Orthodox Patriarch Athenagoras with his way of reciting, in Greek, the Nicene Creed.
Naparti di lai amare sh alavdata sh na mushata Kum si n'fak lailu s u vedu? Ngallika ts kallu dzhuneali zh du ti, da ts oan di mushata. Buna dzua lea mushata. G'ini vinish lai dzhuneali. Iu n'ts mata lea mushata? Mum mea dusi la na numta, la na numta vasilkeaska di si fatsi prota nuna.
Verria is one hour south from Thessaloniki , the cultural capital of Europe in 1997.
6. The following is a "guide to the afterlife" - an old romanian folk song giving instructions to the departed souls...
Scoala, Ioane, scoala
Cu ochii priveste,
Cu mana primeste
Ca noi am venit,
Ca am auzit
Ca esti calator,
Cu roua'n picioare,
Cu ceata'n spinare,
Pe cea cale lunga,
Lunga, fara umbra.
Si noi ne rugam
Cu rugare mare,
Cu strigare mare,
Seama tu sa-ti iei,
Seama drumului,
Si sa nu-mi apuci
Catre mana stanga
Ca-i calea natanga
Cu bivoli arata,
Cu spini semanata,
Si-s tot mese stranse
Si cu faclii stinse,
Dar tu sa-mi apuci
Catre mana dreapta,
Ca-i calea curata,
Cu boi albi arata,
Cu grau semanata,
Si-s tot mese'ntinse
Si faclii aprinse.
Nainte sa mergi
Sa nu te sfiesti
Daca mi-ei vedea
Rachita'mpupita
Nu este rachita,
Ci e Maica Sfanta.
Nainte sa mergi,
Sa nu te sfiesti.
Daca mi-ei vedea
Un pom inflorit,
Nu-i pom inflorit,
Ci e Domnul Sfant.
Nainte sa mergi,
Sa nu te sfiesti
Daca-i auzi
Cocosii cantand,
Nu-s cocosi cantand,
Ci-s ingeri strigand.
Seara va'nsera
Gazda n'ai avea
Si-ti va mai iesi
Vidra inainte,
Ca sa te spaimante.
sa nu te spaimanti,
De sora s-o prinzi,
Ca vidra mai stie
Seama apelor
Si-a vadurilor
Si ea mi te-a trece
Ca sa nu te'nece.
Si mi te-a purta
La izvoare reci,
Sa te racoresti
Pe maini pana'n coate
De fiori de moarte,
Si-ti va mai iesi
Lupul inainte,
ca sa te spaimante.
Sa nu te spaimanti,
Frate bun sa-l prinzi,
Ca lupul mai stie
Seama codrilor
Si-a potecilor.
Si el te va scoate
La drumul de ploi,
la un fecior de crai
Sa te duca'n rai.
C'acolo-i de trai;
In dealul cu jocul,
C'acolo ti-e locul
'N campul cu bujorul
C'acolo ti-e dorul.
La gura de vale
Este-o cearta mare.
Cine se certa?
Soarele cu moartea.
Soarele zicea
Ca el e mai mare,
ca el cand rasare,
El imi incalzeste
Cate campuri lungi,
Cate vai adanci.
Moartea ca-mi zicea:
Ca ea e mai mare
Ca ea mi se duce
Pe la balciuri mari
Si ea isi alege
Voinici
pe clipici.
Fete
pe panglici;
Voinici tinerei
De care-i plac ei;
Fete tinerele
Sa planga cu jele.
Roga-mi-te, roaga,
De sapte zidari,
Sapte mesteri mari
Zidul sa-ti zideasca
Si tie sa-ti lase
Sapte ferastrui,
Sapte zabrelui:
Pe una sa-ti vina
Colac si lumina;
Pe una sa-ti vina
Izvorel de apa,
Dorul de la tata;
pe una sa-ti vina
Miroase de flori
De pe la surori;
Pe una sa-ti vina
Spicul graului
Cu tot rodul lui;
Pe una sa-ti vina
Buciumel de vie
Cu tot rodul lui;
Pe una sa-ti vie
raza soarelui,
Cu caldura lui;
Pe una sa-ti vina
Vantul cu racoarea,
Sa te racoresti
Sa nu putrezesti.
source: The Little Vlach Corner
No comments:
Post a Comment